Biserica Evanghelică - Lutherană din Craiova

Învierea (III)

Fapte ale Învierii
2.1. În duminica de dupa inviere , mormantul lui Isus a fost gasit gol de un grup de femei .
-atestat surse timpurii multiple si independente
- nu contine elemente legendare sau mitologice
- faptul ca a fost descoperit de femei atesta istoricitatea relatarii mormantului gol.
- reactia timpurie a evreilor la mormantul gol
2.2. În diferite ocazii si sub diferite circumstante indivizi sau grupuri au experimentat aparitii ale lui Isus inviat din morti
- lista lui Pavel (1 Cor 15) datata la cativa ani dupa eveniment
- relatarile apariţiilor din Evanghelii provin din multiple şi independente atestari ale diferitelor apariţii
2.3. Primii ucenici au crezut dintr-o dată şi sincer că Isus a înviat din morţi în ciuda dispoziţiei lor spre contrariu
- liderul lor a murit şi aşteptările mesianice evreieşti nu includeau nici o idee a unui mesia care în loc să triumfe peste duşmanii Israelului, să fie executat ruşinos de catre duşmanii săi ca şi criminal.
- în acord cu Legea evreiască , execuţia sa ca şi criminal în arăta pe El ca fiind criminal şi ca eretic , un om literar acuzat de Dumnezeu.
Sursa : William Craig Lane , http://www.youtube.com/watch?v=JXc1DjbJYKI&feature=related

„Un Cristos crucificat ar fi însemnat un adevărat scandal şi o contradicţie în termeni pentru apostoli, aşa cum a continuat să fie pentru majoritatea evreilor, după înălţarea Lui în slavă". - A.B. Bruce
Aşadar singurul fapt rezonabil al evoluţiei ulterioare a apostolilor este acela că ei au fost martori ai Învierii.
- Apostolii au fost martori directi ai învierii lui Cristos:
Luca 24:48
Ioan 15:27
Faptele Apostolilor 1:8; 2:24,32; 3:15; 4:33; 5:32; 10:39,41; 13:31
Faptele Apostolilor 22:15; 23:11; 26:16.

1 Corinteni 15:4-9,15
1 Ioan 1:2
Faptele Apostolilor 22:15; 23:11; 26:16.

Petru spunea: "În adevăr, v-am făcut cunoscut puterea şi venirea Domnului nostru Isus Cristos, nu întemeindu-ne pe nişte basme meşteşugit alcătuite, ci ca unii care am văzut noi înşine, cu ochii noştri mărirea Lui" (2 Petru 1:16)
Ioan subliniază aspectul mărturiei nemijlocite în cunoaşterea evreilor: "Ce era de la început, ce am auzit, ce am văzut cu ochii noştri, ce am privit şi ce am pipăit cu mâinile noastre cu privire la Cuvântul Vieţii - pentru că viaţa a fost arătată şi noi am văzut-o şi mărturisim despre ea şi vă vestim viaţa veşnică, viaţa care era la Tatăl şi care ne-a fost arătată; deci ce am văzut şi am auzit, aceea vă vestim şi vouă, ca şi voi să aveţi părtăşie cu noi. Şi părtăşia noastră este cu Tatăl şi cu Fiul său Isus Cristos" (1 Ioan 1:1-3).
Luca spunea: "Fiindcă mulţi s-au apucat să alcătuiască o istorisire amănunţită a lucrurilor ce s-au petrecut printre noi, după cum ni le-au încredinţat cei ce le-au văzut cu ochii lor de la început şi au ajuns slujitori ai Cuvântului, am găsit şi eu cu cale, prea-alesule Teofile, după ce am făcut cercetări cu de-amănuntul asupra tuturor acestor lucruri de la obârşia lor, să ţi le scriu în şir, unele după altele" (Luca 1:1-3).
Apoi, în cartea Faptele Apostolilor, Luca descrie perioada de 40 de zile de după înviere, în care ucenicii L-au observat pe Isus îndeaproape: "Teofile, în cea dintâi carte a mea am vorbit despre tot ce a început Isus să facă şi să înveţe pe oameni, de la început, până în ziua în care s-a înălţat la cer, după ce prin Duhul Sfânt dăduse poruncile Sale apostolilor pe care-i alesese. După patima Lui, li s-a înfăţişat viu prin multe dovezi, arătându-li-se deseori timp de patruzeci de zile şi vorbind cu ei despre lucrurile privitoare la Împărăţia lui Dumnezeu" (Faptele Apostolilor 1:1-3).
Ioan îşi începe ultimul capitol al Evangheliei sale, spunând: "Isus a mai făcut înaintea ucenicilor Săi multe alte semne care nu sunt scrise în cartea aceasta" (Ioan 20:30).


Petru - crucificat
Andrei - crucificat
Matei - ucis cu sabia
Ioan - moarte naturală
Iacov, fiul lui Alfeu - crucificat
Filip - crucificat
Simon - crucificat
Tadeu - ucis cu săgeţi
Iacov, fratele lui Isus - ucis cu pietre
Toma - ucis cu lancea
Bartolomeu - crucificat Iacov, fiul lui Zebedeu - ucis cu sabia
( Josh McDowell, MMCUST, p.59)

„Replica pe care mulţi oameni o dau cu atâta uşurinţă este: "Ei bine, nenumăraţi oameni din istorie au murit pentru o minciună; aşa că acest fapt nu dovedeşte nimic".
Într-adevăr, mulţi oameni au murit pentru o minciună, crezând însă cu tărie că era un adevăr. Dacă învierea n-ar fi avut loc (adică încrederea lor ar fi fost falsă), ucenicii ar fi ştiut acest lucru. Nu pot găsi nici un argument pentru a demonstra că ei ar fi putut să se înşele. De aceea, aceşti unsprezece bărbaţi nu numai că ar fi murit pentru o minciună - şi aici este cheia problemei - dar ei ar fi trebuit să fi ştiut că aceasta era o minciună. Ori, ar fi greu să găseşti în istorie unsprezece persoane care să moară pentru aceeaşi cauză, ştiind că este o minciună.”
( Josh McDowell, MMCUST, p.59)

Înviere (II)

2. Contextul Invierii
Conform Dr. Gary Habermas, există cel puţin 12 evenimente istorice pe care chiar şi criticii necreştini de specialitate le admit că adevărate:

1. Isus a murit prin crucificare.
2. El a fost îngropat.
3. Moartea Sa a determinat pierderea speranţei şi despărţirea temporară a ucenicilor Săi.
4. Mormântul lui Isus a fost descoperit (sau se pretinde că ar fost descoperit) gol după numai câteva zile.
5. Ucenicii au crezut că au văzut pe Hristos înviat.
6. După aceasta, ucenicii au fost transformaţi din a fi plini de îndoială în credincioşi îndrăzneţi.
7. Acest mesaj a constituit centrul predicării în Biserica primară.
8. Acest mesaj a fost predicat în Ierusalim.
9. Biserica s-a născut şi a crescut ca rezultat al predicării acestui mesaj.
10. Ziua învierii, Duminica, a înlocuit Sabatul (Sâmbăta) ca zi principală de închinare.
11. Iacov, un sceptic, a fost convertit atunci când la rândul lui L-a văzut pe Isus înviat.
12. Pavel, un duşman al creştinismului, a fost convertit ca urmare a unei experienţe prin care el a crezut că L-a văzut pe Iisus înviat.
Sursa : http://www.gotquestions.org/Romana/dumnezeirea-Hristos.html

Învierea (I)

Vorbind despre capacitatea de a demonstra acest fapt, mi se va putea reproşa că această demonstraţie este în afara metodei ştiinţifice şi voi răspunde direct că dacă ne referim la dovezi ce decurg din experimente empiric controlate, răspunsul este : da. Acest lucru nu face să-mi distrugă argumentaţia, ci s-o intarească.
1.1. Argumente istorico – legale
„ Este cu neputinţă să demonstrezi ceva în legătură cu o persoană sau un eveniment din istorie ( dpdv al demonstraţiei empirice). Trebuie să înţelegem aici diferenţa dintre dovezi ştiinţifice şi dovezi istorico-legale. Daţi-mi voie să explic aceste două noţiuni.
Dovezile ştiinţifice au la bază posibilitatea de a arăta că un anume fapt este real prin repetarea evenimentului în prezenţa persoanei care pune la îndoială acel fapt. Aceasta cere condiţii anume, în care pot fi făcute observaţii, pe baza cărora se vor trage concluzii şi în care ipotezele empirice pot fi verificate.
„Metoda ştiinţifică, oricum ar fi definită, are la bază măsurători ale fenomenului şi experimente sau observaţii repetate.
Dr. James B. Conant, fost preşedinte al Universităţii Harvard, scria: <<Ştiinţa este o serie interconectată de concepte şi scheme conceptuale care s-au dezvoltat pe bază de experimente şi observaţii, şi care se pot îmbogăţi în continuare în urma experimentelor şi a observaţiilor>>.
-testarea adevărului unei ipoteze folosind experimentul empiric controlat - una din tehnicile cheie ale metodei ştiinţifice moderne. Ex: uleiul pluteste pe apa. Pot repeta oricand acest expeiment, neavand nevoie decat de un pahar cu apa si cateva picaturi de ulei.
- Metoda ştiinţifică poate fi folosită numai pentru a demonstra evenimente repetabile
- Big Bang – cea mai cunoscuta ipoteza cosmologica nu poate suporta testarea sa printr-un experiment repetabil. Pur şi simpul nu îl mai putem repeta...
„Acum, dacă metoda ştiinţifică ar fi singura metodă de dovedire a adevărului unui fapt, nu s-ar putea dovedi că ai fost prezent la prima oră de curs în această dimineaţă sau că ai luat masa de prânz. Aceste evenimente aparţin trecutului, şi cum timpul este ireversibil, este cu neputinţă ca ele să fie repetate într-o situaţie controlabilă.” – Josh Mc Dowell
1.2.Metoda istorico-legală
- constă în a arăta că un fapt este adevărat, deasupra oricărei îndoieli rezonabile.
- verdictul este stabilit pe baza greutăţii dovezilor existente. Aceasta înseamnă că nu există nici o bază rezonabilă pentru vreo îndoială cu privire la acel fapt.
- bazează pe trei feluri de mărturii:
(a)mărturia orală,
(b)mărturia scris
şi
(c)mărturia obiectuală (de exemplu: o puşcă, un glonte, un document scris).
Metoda ştiinţifică nu este adecvată pentru dovedirea sau infirmarea multora din întrebările care se ridică în legătură cu o persoană sau un eveniment istoric. Aşa cum am spus, ea poate demonstra numai evenimentelor repetabile.
"A trăit Mihai Viteazu cu adevărat?"
"A fost Mihai Eminescu un poet român care a murit în 1889 ?"
"Cine a fost Isus din Nazaret?"
"A fost Emil Constantinescu preşedinte al României?"
"A înviat Isus Cristos din morţi?"
Aceste întrebări se află în afara sferei dovezilor ştiinţifice empirice şi trebuiesc abordate pe baza dovezilor istorico-legale.
„Cu alte cuvinte, metoda ştiinţifică, care se bazează pe observaţii, pe adunarea de date, pe formularea de ipoteze, pe deducţie şi verificare experimentală pentru a află şi a explica regularităţile empirice din natură, nu are răspunsurile finale la asemenea întrebări, cum ar fi: <> sau "Poţi să dovedeşti că Isus este Fiul lui Dumnezeu?" Când oamenii apelează la metoda istorico-legală, ei trebuie să verifice în ce măsură mărturiile de care dispun sunt demne de crezare.” – Josh Mc Dowell , „Mai mult ca un simplu tâmplar"

Învierea . Introducere

Dacă aş fi întrebat de ce am devenit creştin , nu aş putea invoca nici o învătătură morala a creştinismului care să ma fi făcut să-l îmbraţişez. Toate învăţăturile sale par atractive pentru orice om cu bun simţ, dar nu determinante pentu a-l convinge. În fond poţi fi moral şi decent şi dacă nu ai citit vreodată măcăr un rând din Biblie…

Ceea ce însă am gasit copleşitor din punct de vedere intelectul la credinţa creştină – lucru absolut absent din orice altă religie – este că această credinţă este una F-A-P-T-I-C-Ă.
Conţinutul ei este investigabil istoric, iar acurateţea sa este bazată pe informaţiile istorice. De exemplu găsirea scheletului lui Isus într-un mormânt din Israel , ar face această cresinţă lipsită de orice conţinut.
Învierea lui Cristos din morţi este faptul istoric cel mai bine demonstrat şi orice persoana onestă poate accepta.